Shocking!

E ceva, presupun, normal sa-ti fie dor de cineva, nu?Adica sentimentul ala ciudat care il simti defiecare data cand iti amintesti de el, acel sentiment "nesimtit si jalnic" de care vrei sa scapi, dar nu poti.Poate El sa te ajute sa scapi de asta,pai da poate te ajuta dar prima data trebuie sa faci tu ceva si apoi acel "El" misterios care iti stie toate secretele.Si daca ma mai duc mult acolo poate patesc si eu chestia aia care se aseamana cu dedublarea, daca ma intelegi.Simti ceva gen ca plutesti si toate prostiile astea, dar sincer i don't give a shit for that, deci nu vreau si punct.Nu o sa mai pasesc in acea camera mica-mare in care oamenii vin cu sufletele curate si te pirvesc atintit in ochii si toti strainii aia care iti zambesc.Oh..chiar crezi ca daca imi zambesti o sa fiu mai fericita si eu sau ceva de genu'?Serios acum e ceva stupid, poate totusi daca esti asa de dragut o sa-ti pun si eu un fake smile, dar doar atat.Nimic mai mult.Stii tu ziua aia de neiutat (Miercuri-12.10.11):-<...Dar revenind la azi, mda ma gandesc mai bine si e ca deobicei ,din nou, vina ta.

Him.

Si...ai simtit vreodata acel sentiment de care nu esti sigur ce inseamna.Acel sentiment ca si cum daca ar fi cineva acolo iai spune tot ce ai pe suflet.Dar ma refer la persoana aia care mereu apare cand ai ceva de spus si te apara, te incureajeaza.Gen persoana potrivita la momentul potrivit.Si totusi nu apare mereu, asa-i?Adica se spune ca tot mereu o sa ai pe cineva langa tine caruia sa-i spui ce vrei, dar daca acea persoana inca nu exista?sau oare intarzie si ea umpic..umpic poate mai mult..umpic prea mult.Nu exista nici um cuvant pentru acest sentiment.E ceva ce doar poti sa simti, si il simti chiar adanc, acolo in locusorul ala mic de care nu stii nimic.Si toate astea dor.Trebuie sa fi inchis in tine.Sa nu zici nimic.Dar la un moment dat nu o sa mai poti tine cont de aceste micii delaii si ai sa te dezlantui.Cui?Unui necunsoc, cineva care trebuia demult sa fie acolo dar nu a fost.
Si abia acum iti dai seama ca trebuia sa faci mai bine in trecut.Poate trebuia sa oferi mai multa dragoste,iar acum acest gand o sa te macine, o sa te mancine tot timpul, peste tot.Dar la varsta aia ce puteai sa faci?Nici nu stiai ce inseamna "viata",nu stiai cum se traieste si uitasei ca si persoanele la care tii poate cel mai mult vor muri, nu?Recunoaste nu stiai, dar totusi te simti asa de vinovat.Si ai nevoie de un sfat si o imbratisare lunga.Doar atat iiti doresti in acel moment.
It's ok not to be ok!