Yes, No or I don't know

Nu mai rezit.Ma simt inchisa intro cutie mica intunecata, din care nu pot iesi.Nu mai am aer, nu pot respira.Nici nu mai stiu cum e lumina.As vrea sa sorb o picatura sau doua de apa ca sa-mi umezeasca buzele.Un pahat de apa colorat?hmm..nu are nici un sens dar da, o multime de culori care sa-mi aduca fericirea.
In fiecare dimineata ma indrept catre ceva care nu stiu daca e bun sau nu.Mi-ar palce ca tu sa fi acum aici si sa-mi indrepti drumul pe care il tot strabat de atata timp.E ca "Suferintele tanarului Werther" care nu si-a putut duce la bun sfarsit dorinta de a fi cu persoana iubita(din cate imi aduc eu aminte).Asa si cu mine.Nu pot sa ma indrept carte lumina, catra culori.Daca vrei sa obti ceva, trebuie sa ai vointa si sa lupti pentru acel lucru chiar daca ar trebui sa faci niste sacrifici mari si grave pentru el.Trebuie sa ai aceea sclipire in suflet ca sa sti ce e bine si ce e rau.Dar eu nu sunt una din acele persoane.Poate ca e mai bine asa sau poate ca nu.Daca as putea sa zbor si sa plec departe.Undeva unde toate dorintele ti se indeplinesc, undeva unde totul este posibil.Mda...inca visez cu ochii deschisi.Dar ce fel de persoana este aceea care nu viseaza, care nu are vise?Este un nimic, este ca si mort.Eu inca respiram, dar incetul cu incetul plamani mei cedau.Si intr-un final inima mi sa oprit.