It will be only a dream.

Tot felul de chestii inutile ma facea sa simt ca explodez de bucurie.Erau chestii marunte pe care defpat nici nu ma interesau dar imi mainifestam bucuria doar pirvindul.Nimic si nimeni nu ma putea face sa ma intristez.Era ceva atat de emotional si atat de ireal pentru mine.Dar s-a dovedit a fiind ceva normal pentru el.Pentru mine era ca un vis devenit realitate, iar pentru el doar o forma de salutare si un zambet pentru fiecare.I'm crazy but you like it.Si gandestete umpic...are sens nu?Adica privind avionul care trecea nopate deasupra orasului nostru imi amintea mereu de melodia aceea.Can we pretend that airplanes in the night sky are like shooting star?Si imi puneam mereu o dorinta care era greu de indeplinit.Dar intro zi o voi face si pe asta.Ce e asa de greu?Zambetul nu poate sa mi-l fure nimeni.E mereu acolo cand trebuie, nu?Inelul de pe deget, lantul, bratara totul de argint.Le admira ca si cum era ceva sfant.Si sa nu uitam rolul primaverii, care reinvie natura.Totul proaspat si stai..era si rolul filmului care te facea si mai mult sa visezi la lucruri imposibile.I choose to live in my own dreams, cuz it's the only place I'm happy.Si desigur nu in cele din urma muzica.Melodiile tale preferate, care intro zi vor deveni doar niste amintiri placute.It will be the best memory, believe me.Iar ei mereu acolo.Dar ce legatura avea toate astea cu visul meu?Tot ce conteaza era simplu fapt ca eram acolo.Sufletul meu era o simpla aluzie care ma facea sa raman.Sa raman intre aceii copaci.Natura fiind ca o mama pentru mine.Nicaieri nu te simti mai biune decat acolo.I hope you always find a reason to smile my darling.You puts the color inside my world.

I think everything in life is art.What you do.How you dress.The way you love someone, and how you talk.Your smile and your personality What you believe in, and all your dreams.The way you drink your tea.How you decorate you home.Or party.Your grocery list.The food you make.How your writing looks.And the way you feel.
Life is art.

In a moment like this.

Si ceasul face tic-toc tic-toc.Nici un zgomot nu se auzea.Ea respira incetul incarcand sa stea treaza cat mai mult, desi nu reusise.Iar el isi punea o gramada de intrebari.Se urca in masina si porni.I driving around in my car.I'm driving to fast, I'm driving to far.Nu se putea gandi decat la raspunsurile pe care poate nu le va afla niciodata.Atatea intrebari si asa putin timp de trait.Cum avea el sa descopere de unul singur ce se intamplase defapt.Parca totul era pustiu.Nici o lumina, nici o persoana pe strada, nici o speranta.Era singur pe lume.Parca se afla pe o alta dimensiune.Una ciudata.Intr-un moment ca acesta vreau sa stiu ca sa caut, ce am de facut si cum sa ajung la tine.Asculta muzica usoara.Era trist si parca uitase totul pentru un moment.Muzica il linistea usor.Il scotea din acea melancolie.Iar cateva versuri din acea melodie ii dause raspunsul  desi el  nu isi putea da seama.Raspunsul il gasea acolo in acele versuri neinsemnate, poate, pentru el.Apoi alarma suna si pentru toti era o dimineata obisnuita.
So...
Thank you music, for being there when no one else was.:)

The freak

Iti trebuie doar umpic de curaj si..da poti s-o faci. Nu e asa de greu.Bine?Dar cum poti sa ai incredere in tine daca tu nu ai incredere in nimeni?Esti ca un fel de artist neinteles.Vrei sa le arati celor din jur ca ai intradevar talent dar ei te cred ciudat.Tot ce conteaza este sa nu te lasi dezamajit de alti, descurajat sau insultat.Tu nu esti ciudat..esti unic.Ai un talent ascuns in tine, care doar in momentul potrivit vei afla.Defapt tu vezi lumea cu alti ochii.Natura pentru tine e ceva sfant.Ceva ce te ajuta sa te relaxezi.Muntii inalti care se vad de la depratre..oceanul care nu se mai sfarseste... soarele care straluceste...luna..stele..cerul..pamantul..totul din jur.
Si mai sunt si lupii care la miez de nopate urla catre luna.Ce e in mintea acestor animale?Numai indienii ii pot asculta si intelege.Acei omanei care gasesc ceva gingas chair intr-o creanga rupta.Dar sa nu deviem de la subiectul nostru.Ceva simtea de fiecare data cand era in padure.Ceva il atragea mereu de acel loc.Linsitea si pace pe care o simtea acolo era ceva unic, ceva deosebit pentru el.Incetul cu incetul isi dadea seama ca ceva din el apartine acelui loc.O parte din el avea o chemare catre catre acel loc.Cu timpul si-a dat seama ca parca animalele din jur ii vorbeau, iar el le intelegea prin simplul fapt ca le privea.Citea in pirivirea lor(mai bine ca in carti)sentimentele pe care le emana acele fiinte.Oamenii din jur erau suspiciosi in privinta lui.Era timid, nu avea prieteni.Cel putin asa credeau ei.Dar defapt prietenul lui era natura si animalele cel inconjurau.Chair si la miezul noptii se ducea ca sa asculte lupii, tocmai in varful muntelui.Era o priveliste nemaivazuta.Umbra din intuneric al lupului pe stanca cea inalta, urland la luna stralucitaore care parca facea din nopate zi si ce clipe frumoase.Puii de lup incercand din  rasputerii sa scoata un zgomot cand mai asurzitor, mai puternic.A fost frumos cat a fost si asa pentru ca ciudatul care era dispretuit de omaenii era iubit de natura si de animale.

Weird

Era ca Batman and his sidekick always together, I think.Erau ca doi frati, mereu impereuna oriunde.Dar avea nevoie de putin aer curat.De ce te superi doar fiindca ea nu recunoaste?Chiar trebuie, sa fim seriosi ea are ceva ce tu nu ai.Numai gandindau-ma ca atati anii au trecut si noi am ramasi aceasi copii naivi, inca.Rock, drum and bass is everything i need in this moments and of course my friends, my true friends.Puteam doar sa visez ca intro zi o sa fie cum vreau eu.Pictura aia care speram ca intro zi o sa devina cea mai mare opera de arta, ca voi ramane mereu aici.De cata naivitate ai nevoi ca sa crezi asa ceva?Presupun ca de multa.Mereu se gandea la acelasi lucru si devenia pe zi ce trece tot mai ciudat.Acum vesel, apoi trst, plictisit, a big hug si apoi ceee?nimic.Nu mai intelegea nimic.Mereu i s-a parut ei ca cineva din jurul ei se comporta ciudat cu ea.Daca nu vrei nimic de la ea mai bine, stii, poti sa pleci.Jack and Jill went up the hill to fetch a pail of water.Jack fell down and bork his crown.
            It could be yours, the world we see
The future's ours, stand close to me.

A paper

Eram precum o foaie in mijlocul vantului puternic, care ma ducea prin toata lumea.Eram o foaie trecatoara cu un simplu mesaj pe ea:"I swear I will find you!".In mainile cator oameni am stat care, fiecare in parte se intreba daca acesta bucata de hartie mica va ajunge acolo unde trebuie, la destinatar.Asa ca omanii dadeau drumul foii sa-si continuie drumul pe care il avea de parcus.Atatea zile si nopti a calatorit acea hartie incat, incetul cu incetul incepea sa se rupa cate un coltisor, ba chiar se si udase si mesajul era greu de citit fiindca cerneala se imbrastiase pe foaie.Ce se va alege de acea biata foaie care se staduise atat de mult sa ajunga la cineva.
Un tanar care mergea pe aleea unde era foaie agatat de un gard, o observa.Curios fiind, a pus-o in buzunar si a mers acasa.Cu greu a putut sa descifreze cuvintele ce erau scrise.Se gandi ca a fost o simpla joaca si arunca hartia in cos, iar hartia cazu cu spatele in sus.Tanarul observa ca pe spate scria un nume, Andrew Smith.Se mira deoarece acela era numele lui.Rupse o foaie dintr-un caiet si scrise:"Well, I guess you find me!Andrew Smith".Intr-o zi in care vatul batea cu putere a dat drumul foii.
Trecusera 3 ani, iar Andrew nu mai gasise nici o foaie.Grabit sper casa, intro seara, Andrew vazu o foie rupta.Pe aceea bucata de hartie scria cateva cifre, dar foaie era rupta in doua iar el avea doar o parte din ea.
De dimineata cand se pregatea sa plece la servici a observat ca are ceva pe talpa papucului.Era a doua parte a foii.Le lipise repede si se forma un numar.Seara cand ajunse acasa, curios a sunat la acel numar.O voce sfioasa de fetita rapunse.Nestiind pe cine trebuia sa caute, s-a prezentat, iar copilul o chema repede pe mama sa.
Andrew afla de la femeie ca fetita ei din joaca a aruncat aceea foaie, iar numele era al sotului ei care a parasito de 8 ani.Andrew a fost socat cand a auzit spusele femeii deoarce acesta pleacase cu 8 ani in urma de acasa, afland mai tarziu de la un prieten ca sotia a murit.A intrebat- pe femeie cum o cheama."Scuzati-ma ca nu mam prezentat.Ma numesc Elizabeth" spuse femeia.Excat numele sotiei lui.Barbatul ia cerut adresa.Saptaman ce urma, Andrew si-a luat inima in dintii si a mers la adresa pe care i-a dat-o Elizabeth.A batut la usa.Fetita deschise usa si-l invita pe Andrew inauntru cat timp ea o cheama pe mama ei.Cand Elizabeth il vazut, si-a dar seama ca era sotul ei si alerga in bratele lui..Si din nou HAPPY ENDING.

It's a little bit funny this feeling inside.

The bright shell and the high flower

De cateva zile nu mai am inspiratie si nu stiu de ce.Dar..de unde vine inspiratia?Cum o putem gasi?Cand te apuci sa scri ceva parca nu te mai poti opri, iar apoi ramai fara ganduri si te opresti.Inspiratia defapt sunt sentimentele tale.Adica sentimentele te ajuta sa gasesti inspiratia de care ai nevoie.Ele sunt conducatoarele sper aceea inspiratie.Si desigur si prin ajutorul imaginatiei.Vezi o scama care zboara, si tu complici lucrurile.Iti imaginezi ca are aripi, zboara peste muntii si tot asa.
"O scoica sclipitoare" tot imi soptea cineva la ureche.O floare inalta, parfumata statea langa ea, iar eu ma asezasesm langa tulpina ei uriasa.Parca eram o furnica pe langa un om.Ascultand muzica la casti, uitandu-ma la floare aceea si scoica sclipitoare ma simteam linistita.Contemplam acest minunat peisaj.Mai degraba meditam.Incetul cu incetul parca scoica isi pierdea din sclipire, iar floare se ofilea.Un vant rece se nevali pe poteaca unde ma aflam.Cerul devenise cenusiu si tunetele se auzeau de la departate.Zoe, calul meu care vine oriunde merg eu, devenise agita, abia ca reusisem sa ma pun pe ea.Vedeam in privirea lui Zoe cat de speriata era, la fel ca mine.Alergand cat de repede putea, ne-am ratacit.Am intrat intr-o padure intunecata si destul de infricosatoare.Ma simteam urmarita.Parca padurea avea peste tot ochii care se uitau la mine.Vazand o scorbura destul de mare am zis ca ma adapostesc acolo pana trece furtuna.I-am dat un mar lui Zoe, apoi am adormit.
Parca auzeam o voce de barbat spunand:"Trezestete!Tezestete!".Am auzit ceva puternic si m-am trezit speriata.De mana ma prinsese cineva si cand ma intorc..m-am trezit. Cand m-am ridicat din mana imi cazuse o scoica sclipitoare si o floare.