Si ceasul face tic-toc tic-toc.Nici un zgomot nu se auzea.Ea respira incetul incarcand sa stea treaza cat mai mult, desi nu reusise.Iar el isi punea o gramada de intrebari.Se urca in masina si porni.I driving around in my car.I'm driving to fast, I'm driving to far.Nu se putea gandi decat la raspunsurile pe care poate nu le va afla niciodata.Atatea intrebari si asa putin timp de trait.Cum avea el sa descopere de unul singur ce se intamplase defapt.Parca totul era pustiu.Nici o lumina, nici o persoana pe strada, nici o speranta.Era singur pe lume.Parca se afla pe o alta dimensiune.Una ciudata.Intr-un moment ca acesta vreau sa stiu ca sa caut, ce am de facut si cum sa ajung la tine.Asculta muzica usoara.Era trist si parca uitase totul pentru un moment.Muzica il linistea usor.Il scotea din acea melancolie.Iar cateva versuri din acea melodie ii dause raspunsul desi el nu isi putea da seama.Raspunsul il gasea acolo in acele versuri neinsemnate, poate, pentru el.Apoi alarma suna si pentru toti era o dimineata obisnuita.
So...
Thank you music, for being there when no one else was.:)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu